Taine

Și notele, pe rând, încearcă 
Iubirea să o deseneze....
Iar tu departe stai și parcă...

Și timpul îl opresc acum puțin,
Și timpul intră tot în mine...
Numai iubirea nu-și găsește-alin 
Nu mai e loc, afară ea rămâne. 


Cu pașii inimii spre tine 
Mă-ndrept eu taine să dezleg
Și-un chip ce fără dor rămâne
Nu știu de ce nu-l înțeleg

Și, da, fără cuvinte-n timp nu pot
Eu să rămân așa uimită
Căci cu durerea ce o port
Îmi amintesc că viața merită trăită.

Și acum când te zăresc de-aproape
Eu lacrimi multe nu pot stăpâni
Într-un cavou alb, un chip cu-nchise pleoape
Nu-l recunosc....o cât aș vrea tu să nu fii...

Și mâinile ce-ades îmbrățișau cu zâmbet
Și ochii ce în ochi priveau...
Și inima ce ieri bătea doar pentru-un suflet 
Azi s-a oprit...dar eu mai vreau...

Te recunosc chiar dintr-o mie
Căci chipul tău mereu visam....
Iar tu plecat-ai fără să știu în veșnicie
Ce-aș vrea să fiu acum eu tot ce nu eram ...

La pieptul rece eu m-aplec....
Și-ntreb de mii de ori ...de ce ...
În viață oameni trec...
Nepregătiți de tot să plece...

Și dragostea noastră va rămâne
Acolo scrisă printre stele
Iar dorul ce nici o moarte nu-l apune 
Va trăi veșnic printre umbletele mele.

Și timpul pleacă înspre lumea toată 
Eu -nu mai vreau prezent și viitor...
Doar în trecut ca să mai merg odată
Să te zăresc, și-apoi din dragoste să mor. 

...

Și notele, pe rând,  încearcă
Iubirea să ne-o deseneze
Dar noi departe stăm și parcă ...
Note cerești încep să fredoneze...
(Lutenco Nelea)