Contraste

Ce este viața? Ce este moartea? Ce alegem și cum?

A trăi viața înseamnă a te îndrepta implicit spre moarte.
Cine a inventat moartea? Moartea, consider eu, e efectul la cauză. Din acest punct de vedere, putem spune că acea cauză nu poate fi alta decât neascultarea omului de Dumnezeu, efectul fiind cunoscut deja de toți viitorii muritori.

Departe să fug....oriunde pe pământ n-aș reuși să scap de moarte. De moarte nimeni nu poate scăpa.

Viața e la distanță de moarte...la o clipire de ochi....poți muri oricând....în timp ce zâmbești, mergi, stai, vorbești, conduci, vorbești la telefon, etc...În orice clipă există pericolul de a muri.

Nu doresc, însă, să insist asupra acestui aspect inevitabil și implicit cu care ne naștem.

Doresc a afirma, că diferența dintre moarte și viață noi oamenii o reflectăm ca prin contrast.

Îmi dau lacrimile, gândindu-mă că mii de copii sunt avortați de niște minți care nu cunosc ce înseamnă viața și mai ales că nu noi alegem cine trăiește și cine nu.

Moartea nu înseamnă doar faptul că încetăm să respirăm. Moartea este ca un examen, în urma căruia se află persoanele care au promovat, dar și cele care nu au promovat. Faptul că ai luat acest examen, înseamnă că ai învățat. Din păcate, pentru cei care acceptă ideea de fițuică și totalitatea metodelor de aprobare a acestui examen prin alte modalități decât învățarea și punerea în practică, nu există altă șansă. Deci: nu se poate copia.

Viața este elementul principal, fără de care nu am ști ce este moartea. Nici eu nu știu să spun cu adevărat ce e moartea.  Știu doar că mii și mii au trecut acest prag,

În continuare, pot spune că și contrastul dintre iubire și ură duce la una dintre cele două efecte ultime.

A nu-mi trăi viața la maxim....înseamnă, așa cum spunea și Eminescu a fi un mort frumos cu ochii vii . Pot afirma, de asemenea, că nu mi-e teamă de acest întuneric ce vine, căci îl am pe Dumnezeu cu mine, în gând, în vorbe și-n fapte. Dacă ai crezut vreodată că ești așa de neînsemnat, să nu-ți schimbi opinia, chiar ești, dar felul tău de a fi, de a acționa e unic. Astfel, consider că dacă fiecare om ar face un bine pe zi și ar tinde mereu să fie puțin mai bun, utilizând structura propriei ființe....s-ar ajunge la mii și mii de moduri diferite, unice de a fi mai buni. Viața merită trăită doar dacă aceasta e urmată de o alta. E interesant că există aceasta efemeră, ce o determină pe cea eternă.

Ceea ce e scris mai sus....e doar transformarea în cuvinte a câtorva gânduri...Concluzia la care tocmai am ajuns este că nu ar trebui să mă preocupe atât de mult un fapt viitor inevitabil, și anume moartea, ci cum să trăiesc ceea ce îmi e dat ca un cadou-viața. Da, viața e ca un cadou, păcat că puțini oameni apreciază într-adevăr această comoară efemeră, ce o determină, totuși pe cea eternă.

Interesant e că bucuria, zâmbetul, atitudinea pozitivă, pacea...etc etc....aici pe pământ sunt limitate....în schimb, în cer vor fi pe deplin, infinite....în noi .
(Lutenco Nelea)