Din zeci şi sute de catarge,
Eu doar pe Isus îl aleg,
Deşi marea-i zbuciumată,
Doar în El eu mă încred.
Şi nici un ţărm de n-aş vedea,
Purtat de valuri prin furtuni,
Privesc spre ceruri şi aşa...
Putere am în slăbiciuni.
Şi noaptea când adânc răsare...
Şi mă împiedică să pot să văd...
Eu ştiu că Isus e-al meu soare...
Şi nu mi-e teamă, căci eu cred.