Când la Tine privesc
Domnul meu, ne-ncetat,
Te zăresc, Te iubesc...
În sfințenie-mbrăcat.
Nu mai este-așa mult...
Tot ce-i vechi va pieri...
Tot ce este murdar,
Când pe nori vei veni.
O, Isuse, al meu bun prieten,
Tu ești sfânt, ne-ncetat Tu ești sfânt,
Când la Tine privesc...
Viața mea tot mai mult o sfințesc.
Nu mai este-așa mult...
Și pământul va arde...
Doar iubirea în urmă rămâne șoptind...
Pentru semenii noștri ce mult ne-am jertfit.
Când la Tine privesc, o Isuse...
Recunosc că ești sfânt și pe veci neschimbat...
Iar pe cruce mâinile Tale au fost greu străpunse...
Te-ai lăsat umilit, deși toți au știut că ești fiu de-mpărat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu