...Eu ochii îi deschid
Și-n lacrimi îi găsesc puternic,
Eu ochii mei spre cer îndrept,
Și recunosc că Tu ești vrednic.
Și-urechile-ntr-o lume-nvăluită,
De vorbe rele și ispită,
Eu către Tine, Tată, astăzi
Mă plec spre cer căci tare, tare îmi e dor.
Și gura mea, vreau despre Tine,
Să spună cât de mare ești,
Nu vreau cuvinte fără fapte,
Căci Tu cum sunt azi mă primești.
Prin pașii de pe calea vieții
Spre cer încep mii scări să urc,
Și începând din zorii dimineții,
Spre ziua veșnică doresc s-ajung.
Și mâinile-mi, Isuse, scump,
Spre cer le-nnalț căci mare ești,
Și prin cuvinte multe nu pot să Te cuprind,
Căci Tu-ai fost ieri și azi, și-n veci de veci.
Din cer de sus spre mine Tu, Isus privești,
Și lacrimile mele vezi,
Și mă cunoști așa de mult,
În Tine mă încred.
Te iubesc așa de mult,
Și vreau pe veci să Te iubesc mai mult,
Îți multumesc că eu de Tine sunt păzită,
Și-n fiece zi mi-ești soare și un scut!
Și-n fiecare dimineață,
Când soarele pe cer răsare,
Mi-e așa de dor Isus de Tine,
Cu Tine tot ușor îmi pare.
